Thursday, December 04, 2008

si..incet incet s-a mai scurs un an... un an in care am ratat multe....multe din ce.mi propusesem...un an in care am fost atat de furioasa pe "cineva"...incat mi-e greu sa vin acu sa. mi cer iertare si sa vreau totul inapoi asa cum era...
am fost trista multa vreme...si tot atata vreme fercita... am trecut peste, intr-un final...am inceput sa ma intreb "de ce nu mie?" ...... si nu "de ce tocmai mie?" - asa cum faceam inante..am inceput sa invat ce e greu...si sa imi dau seama k totusi..chiar asa, cu intamplarile astea groaznice...se putea mult mai rau..
am primit o lovitura grea...si ink una la ceva timp....
ar trebui sa fiu multumita (si sunt) k viata merge inanite... p[oate altii n-au avut acelasi noroc...
cei care mi-au fost alaturi...inseamna mult pt. mine.. chiar dak poate nu arat asta de fiecare data..
pe langa rele s-au intamplat si bune..si destule :)
totu' e dat uitarii ...un inger a venit pe lume..si asta e cel mai important :) nepotica mea - cel mai frumos copil - 19.11.2008 !! iau cu mine doar atat in anul urmator, pe ea, atat..amintirile urate..le dau uitarii.

Monday, May 05, 2008

omul care trece pe roshu

centrul orashului, intersectie, trafic intens...semafoare...roshu..verde...stai si astepti, apoi treci. cand se face verde. asta e legea/ . nu totzi o respecta. unii incearca sa se fofileze. pe riscul lor ;)
soferii au mai multa grija sa nu.si buseasca masinile decat au pietonii pt. vietzile lor. in fiecare zi, ori de cate ori travesez o intersectie, el e acolo. OMUL CARE TRECE PE ROSU. niciodata nu e betziv. este pensionarul batzos, cu fatza de comunist nostalgic, sau de cele mai multe ori, tanarul agresiv, indolent, cu fatza de revolutionar al unei cauze pierdute. deci, trece pe roshu. asta, sa zicem, nu e mare lucru, ink. e liber sa faca ce vrea cu viatza lui. poate k pensionarul s.a saturat de viatza si-i este egal ce se intampla.
dar tanarul e fascinant. cu mainile infipte adanc in buzunare, cu un aer belicos, priviri incruntate, mers infipt, dar nonsalant, cu o grimasa de dispret la adresa intregii omeniri, cu o atitudine studiat neglijenta, trece de pe trotuar direct in mijlocul strazii. nu se opreste, nu se uita, e tras spre undeva de un fir invizibil.....noi ceilalti, ramanem aliniati, asteptam cuminti verdele, si ne uitam la el.
o sa-l loveasca masina aia sau nu? vedem sange? macar o bataie, ceva?
o masina franeaza brusc, si.l evita in ultima clipa. soferul, furios, scoate capul pe fereastra si incepe sa injure. tanarul nostru, in loc sa-si vada de drum, multumit k a scapat cu viatza, se intoarce catre sofer cu o ura viscerala in priviri, de moarte, un dispret negru, morbind, o fatza schimonosita de porniri asasine si.i zice sa se duca dracului.
si dak intr-o zi o masina nu l-ar mai putea evita si nu, nu l-ar omori, ci l-ar lasa schilod pe viatza, sa se chinuie...
omul care trece pe roshu starneste in mine scurte episoade de ura....si urasc asta, nu vreau sa am reactiile astea. dak-l calci cu masina, din vina lui, nu-l cunosti, o sa.l ai pe constiintza toata viatza., ca de, ai ommorat un om, tu, cel care trece pe verde..